• Română (România)
  • English (United Kingdom)
Instalati Flash Player pentru a putea vedea playerul.
  • Rezervări pentru concertele simfonice

    Rezervările la concertele simfonice se pot face pe site-ul nostru începând cu ziua de luni din săptămâna concertului.

  • „Brâncuși e al meu”

    Semnatura email 560x150

  • Turul virtual al Ateneului Român

    Pentru turul virtual al Ateneului Român vă rugăm să apăsaţi AICI.tur_virtual_slide

  • În atenția publicului spectator,

    Accesul în sălile de spectacol ale Ateneului Român este permis până la ora începerii concertelor. După această oră, accesul se mai poate face DOAR la pauză. Mulțumim pentru înțelegere!

  • The Great Restoration Work of The Athenaeum

    coperta_cupola_ukEditura „Anima" a acceptat să realizeze pro bono traducerea volumului Marea refacere a Ateneului Român (1990-2003) în format electronic şi astfel, cu bucurie, anunţăm că volumul de excepţie The Great Restoration Work of The Romanian Athenaeum (1990-2003) poate fi accesat pe site-ul Filarmonicii „George Enescu" la adresa http://fge.org.ro/images/stories/publicatii/great_restoration.pdf

  • Informaţii despre bilete şi abonamente

    atheneublackPentru mai multe informaţii legate de bilete şi abonamente, vă rugăm să ne contactaţi la numărul de telefon:
    (+4) 021 315 6875
    Pentru orice alte informaţii vă rugăm să ne contactaţi la telefon: (+4) 021 315 2567

    De asemenea, vă invităm să ne urmăriţi şi prin intermediul paginilor de Facebook, Twitter și Instagram.

  • George Enescu Philharmonic Records

    orga-1orga-2cupolarocupolaukcop refacereist
    Published by Editura Anima, Colection Coordinator: Cristina Sârbu

2016 - 2017 Season

Please make sure that your browser supports Flash Player (download HERE).

Please check if you have any popup-blocking applications enabled.

3rd category of tickets = folding seats.

Please subscribe to our newsletter

Rămas bun, Nicolae Licareţ!

urlMiercuri, 23 noiembrie 2016, sicriul cu trupul neînsufleţit al directorului artistic al Filarmonicii „George Enescu”, Nicolae Licareţ, a fost depus în foaierul Ateneului Român. Maestrul, care şi-a dedicat viaţa instituţiei, a fost omagiat de personalităţi ale lumii artistice şi de oficialităţi, care au venit să-şi ia rămas bun de la artist. Nicolae Licareţ a fost înmormântat joi, 24 noiembrie 2016, la cimitirul Izvorul Nou.

Miercuri, în foaierul Ateneului Român, directorul Filarmonicii „George Enescu”, domnul Andrei Dimitriu a declarat în discursul său: „Este o ceremonie tristă…deşi învăţătura/preceptele creştine - şi părintele ar tălmăci mult mai bine – ne consolează că, de fapt, e doar o trecere Dincolo… într-o altă dimensiune necunoscută nouă. Totuşi, orice despărţire, cu atât mai mult una definitivă, are o incontestabilă marcă dramatică. E greu… e foarte greu să ignorăm această percepţie".
„Ne despărţim acum de o personalitate aparte, nu doar un eminent muzician care a lăsat amprenta unei personalităţi inconfundabile, dar şi un remarcabil camarad şi un excelent conducător de instituţie muzicală de primă mărime”, a subliniat Andrei Dimitriu.
„Statistic vorbind, e o mare şi probabil unică performanţă: a slujit cu vrednicie, pasiune şi devotament, jumătate de veac, aceeaşi instituţie: Filarmonica «George Enescu». Filarmonica îi datorează în bună măsură reuşitele care au consacrat ansamblurile noastre muzicale, în ţară şi în străinătate, în ultimii ani.
Maestrul Nicolae Licareţ este unul din puţinii interpreţi cu activitate concertistică la trei instrumente cu claviatură (orgă, clavecin, pian). A concertat în cele mai importante săli din Europa, America, Asia, abordând un repertoriu larg cuprinzând lucrări esenţiale de la muzica Renaşterii, Barocului până la muzica contemporană, universală şi românească. Talent remarcat încă din anii şcolii – a debutat la sala Dalles, în 17 mai 1959, într-un festival Haendel.
Maestrul a avut şansa formării sub îndrumarea unor nume de legendă ale pedagogiei muzicale româneşti: Muza Ciomac, Cella Delavrancea, la Conservator celebra Florica Muzicescu. A urmat cursuri de perfecţionare în mari centre muzicale europene, sub îndrumarea unor nume consacrate, ceea ce i-a permis conturarea unui profil de muzician cu o personalitate de rafinat calibru, ovaţionat pe mari scene din toată lumea. A concertat sub bagheta unor dirijori de mare autoritate: Roberto Benzi, Witold Lutoslawski, Carlo Zecchi, Lawrence Foster şi mulţi alţii, având parteneri nume celebre: Henryk Szering, Lola Bobescu, Vladimir Orlov şi încă mulţi alţii.
Pentru merite deosebite în promovarea muzicii universale şi româneşti a fost decorat de Casa Regală a României cu ordinul «Coroana României» în grad de Cavaler şi de către Preşedinţia României cu ordinul «Meritul cultural» în grad de Comandor…între altele. A primit de asemenea ordinul «Steaua Solidarităţii Italiene» în grad de Cavaler şi ordinul francez «Cavaler al Artelor şi Literelor».
A iubit Filarmonica cu dăruire, cu pasiune şi înţelept, adaptat la oameni şi conjuncturi. A fost diplomat, a fost abil, a fost abil, a fost insistent, a fost subtil şi înainte de toate un strălucit profesionist, şi a reuşit ca în limitele condiţionărilor timpurilor şi a dificultăţilor omeneşti să menţină Filarmonica pe primul loc în ierarhia instituţiilor muzicale româneşti. A fost ziditor în ciuda obstacolelor, poate chiar a ostilităţilor de orice natură: a iertat şi a iubit.
Nicolae Licareţ rămâne în istoria glorioasă a Filarmonicii bucureştene, o figură de prim rang înscrisă necondiţionat în galeria marilor personalităţi ale muzicii româneşti contemporane. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a spus, în finalul discursului său, Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmoniciii „George Enescu”.

 
Radu Paladi - Concertul pentru vioară şi orchestră

Radu PaladiPrima audiţie absolută a Concertului pentru vioară şi orchestră de Radu Paladi a avut loc pe scena Ateneului, în februarie 2007, interpretat de Mariana Sîrbu, acompaniată de Orchestra Filarmonicii „George Enescu” sub bagheta dirijorului Cristian Mandeal. Despre această lucrare, compozitorul spunea: „Ideea de a scrie un concert pentru vioară şi orchestră se afla ascunsă, probabil, undeva în străfundul conştiinţei mele, încă din anii adolescenţei, când am avut fericirea de a asculta, sub cupola Ateneului, vioara lui Enescu. Sunetul de neuitat al magicianului, a cărui frumuseţe nu am mai regăsit-o mai târziu la nici un maestru al viorii, precum şi profunzimea şi complexitatea gândirii sale muzicale m-au impresionat profund şi probabil că acea atmosferă magică a jucat un rol însemnat peste jumătate de veac, determinându-mă să scriu acest concert.”

 
Symphony Orchestra

orchestra_2014For over 140 years, the George Enescu Philharmonic Orchestra has been keeping up the rhythm of the musical life at the Romanian Athenaeum in Bucharest a place where modernity is welcomed by tradition. Equally spectacular and dynamic, the generous space there has favoured encounters with classical and contemporary music by life-long attendees there and younger music lovers alike.
Revered names such as those of Eduard Wachmann, George Enescu, George Georgescu, Constantin Silvestri, Mihai Brediceanu, Mircea Cristescu and Cristian Mandeal prove that the Philharmonic Orchestra has always had at its head master conductors who knew how to keep a high standard for the music in Romania.

Read more...
 
Grădina Episcopiei – locul unde s-a construit Ateneul Român

cupola-copyright-webÎn 1865 un grup de oameni de artă şi cultură, entuziaşti, din care făceau parte Constantin Esarcu, C.A. Rosetti, V.A. Urechia, Nicolae Kretzulescu şi Al. Odobescu, pun bazele Societăţii Culturale „Ateneul Român“. Toţi doreau ca viitoarea societate să-şi aibă sediul într-un „edificiu care va fi închinat în exclusivitate artei şi ştiinţei, deci arhitectura va trebui să corespundă acestei destinaţii“. Primăria donează terenul pe care erau deja turnate fundaţiile viitorului manej, edificiu aparţinând Societăţii Ecvestre Române. Proiectul prevăzuse dimensiuni considerabile. Destinaţia iniţială a terenului se schimbă însă şi se hotărăşte ca în locul manejului să se ridice clădirea Ateneului Român. Dintre toate proiectele prezentate, a fost ales cel al arhitectului francez Albert Galleron, cel care proiectase în Bucureşti Palatul Băncii Naţionale (1880–1885). Noul proiect va utiliza fundaţiile deja existente. Descriind un cerc, ele vor sta la baza sălii de concerte. Albert Galleron va fi asistat de o comisie tehnică formată din arhitecţi şi ingineri români: Grigore Cherchez, Al. Orăscu, Constantin Băicoianu, Ion Mincu şi Ion Socolescu. Membrii acestei comisii aveau studiile făcute la Paris şi aveau concepţii artistice şi tehnice comune cu autorul proiectului.

Read more...