• Română (România)
  • English (United Kingdom)
Instalati Flash Player pentru a putea vedea playerul.
  • Rezervări pentru concertele simfonice

    Rezervările la concertele simfonice se pot face pe site-ul nostru începând cu ziua de luni din săptămâna concertului.

  • Turul virtual al Ateneului Român

    Pentru turul virtual al Ateneului Român vă rugăm să apăsaţi AICI.tur_virtual_slide

  • În atenția publicului spectator,

    Accesul în sălile de spectacol ale Ateneului Român este permis până la ora începerii concertelor. După această oră, accesul se mai poate face DOAR la pauză. Mulțumim pentru înțelegere!

  • The Great Restoration Work of The Athenaeum

    coperta_cupola_ukEditura „Anima" a acceptat să realizeze pro bono traducerea volumului Marea refacere a Ateneului Român (1990-2003) în format electronic şi astfel, cu bucurie, anunţăm că volumul de excepţie The Great Restoration Work of The Romanian Athenaeum (1990-2003) poate fi accesat pe site-ul Filarmonicii „George Enescu" la adresa http://fge.org.ro/images/stories/publicatii/great_restoration.pdf

  • Informaţii despre bilete şi abonamente

    atheneublackPentru mai multe informaţii legate de bilete şi abonamente, vă rugăm să ne contactaţi la numărul de telefon:
    (+4) 021 315 6875
    Pentru orice alte informaţii vă rugăm să ne contactaţi la telefon: (+4) 021 315 2567

    De asemenea, vă invităm să ne urmăriţi şi prin intermediul paginilor de Facebook, Twitter și Instagram.

  • George Enescu Philharmonic Records

    orga-1orga-2cupolarocupolaukcop refacereist
    Published by Editura Anima, Colection Coordinator: Cristina Sârbu

2016 - 2017 Season

Please make sure that your browser supports Flash Player (download HERE).

Please check if you have any popup-blocking applications enabled.

3rd category of tickets = folding seats.

Please subscribe to our newsletter

Home Musicians Conductors Interviu cu dirijorul Gab...
Interviu cu dirijorul Gabriel Bebeşelea

Filarmonica „George Enescu” respectă memoria Majestaţii Sale Regele Mihai


Gabriel Bebeselea
Pentru a cinsti memoria uriaşei personalităţi a ultimului rege al românilor, Filarmonica „George Enescu” va modifica structura concertelor din 7-8 decembrie. Astfel, în prima parte, sub conducerea lui Gabriel Bebeselea, se va interpreta Concert pentru vioară, violoncel şi orchestră de Johannes Brahms, iar în partea a doua, Recviemul de Wolfgang Amadeus Mozart va constitui momentul muzical funebru principal, închinat trecerii la cele veşnice a Regelui Mihai I.

 

Filarmonica „George Enescu”: Ati pastrat in program, Concertul pentru vioară, violoncel şi orchestră de Johannes Brahms…

Gabriel Bebeşelea: Da, respectăm memoria Majestatii Sale Regele Mihai, s-a schimbat programul initial. Am pastrat Concertul de Brahms, e minunat. E o șansă să-i avem solişti pe Mihaela Martin și Marin Cazacu.

Cu domnul Cazacu, am o relație de colaborare de lungă durată și e o bucurie să ne reîntalnim, dar de fapt e prima dată când colaborăm pe scenă. Concertul pentru vioară, violoncel şi orchestră de Johannes Brahms e una din lucările mele preferate. E o simfonie orchestrată mai degrabă decât un dublu concert. Orchestra are un rol absolut egal cu cel al soliștilor. Soliștii sunt integrați în orchestră de cele mai multe ori.

Pe 30 noiembrie, in onoarea Zilei Nationale, ati sustinut un concert extraordinar, avand in program lucrarea enesciană „Pastorale-Fantaisie“, prezentată la Musikverein în primă audiţie austriacă. Cum fost receptata aceasta lucrare?

Da, „Pastorale-Fantaisie“ e o lucrare care nu s-a mai cântat timp de 118 ani. Eu m-am ocupat de transcrierea manuscrisului, nu se mai știa exact unde e. A fost o întreagă sagă cu descoperirea acestuia, am avut noroc că maestrul Țăranu avea o copie. M-am ocupat de transcrierea și analiza manuscrisului. Am lucrat câteva luni. Uneori era destul de greu, dar se înțelegea din context, mai ales cunoscând stilistic ceea ce scria Enescu în perioada acea, era cumva deductibil. Am descoperit la Paris toate cronicile concertului, am descoperit și motivele pentru care, de fapt, Enescu nu a dorit să fie publicată piesa, chiar dacă e o miniatură de o frumusețe extraordinară.

De ce nu a dorit Enescu să fie publicată această lucrare?

El a trăit cu impresia că nu a avut succes, dar toate cronicile contrazic lucrul acesta. Explicația mea personală este următoarea: cu două zile înainte de concertul la care a avut loc prima audiție a acestei lucrări a murit președintele Franței și, fiind doliu național, s-au anulat majoritatea evenimentelor culturale din Paris. Nu a fost foarte mult public, dar asta a fost din cauza doliului național. Din păcate, Enescu nu a trimis spre publicare lucrarea și aceasta fost neglijată. A fost interpretată numai atunci la Paris. Mai fusese programase în 1912 la Arad, trebuia să o dirijeze însuși Enescu, dar a fost înlocuită, în program, cu „Poema română“. În România, am făcut premiera modernă în iunie la Cluj, după care în august la Berlin, pe 30 noiembrie la Viena, săptămâna viitoare încep înregistrările pentru un CD. Fac tot ce se poate pentru promovarea acestei lucrari. Sunt foarte multe lucrări de Enescu care, din păcate, nu s-au cântat. Chiar acum două săptămâni am făcut premiera absolută a Concertului de pian. Nu s-a cântat niciodată. Am ajuns la el tot prin maestrul Țăranu. Dumnealui a avut un avânt de a descoperi foarte multe lucrări, a fotocopiat foarte multe manuscrise care nu se mai știe exact unde sunt. Originalul „Pastorale-Fantaisie“ ar trebui să fie în Muzeul Enescu, dar nu se știe exact.

Cum ați descrie „Pastorale-Fantaisie“?

E o lucrare atmosferică, foarte eterică. Are două idei muzicale care în prima instanță sunt una împotriva celeilalte, după care încep ușor ușor să se apropie și să se suprapună, până când încep să se confunde. Din punct de vedere, tehnic este o lucrare remarcabilă, din punct de vedere contrapunctic e inimaginabilă. Totul e gândit ca fugă dublă deasupra căreia se mai pune în secțiunea următoare o altă fugă dublă. Durează zece minute.

Tot la Viena, ati interpretat Concertino în stil clasic pentru pian şi orchestră de Dinu Lipatti.

Da, a fost un eveniment extraordinar, având în vedere că nu a mai fost nicio orchestră din România acolo de 56 de ani. La Filarmonica George Enescu din București, Concertino în stil clasic pentru pian şi orchestră de Dinu Lipatti a fost cantat în 1941 și 1961. Au fost evenimente extraordinare. Filarmonica din Bucuresti i-a avut pe Dinu Lipatti solist și pe George Georgescu dirijor în 1941, iar în 1961 tot George Georgescu a fost la pupitru, dar cu Ion Voicu solist. Am ținut foarte mult ca prima lucrare din program, la Viena, să fie Concertino de Dinu Lipatti pentru că se împlinesc 100 de ani de la nașterea lui, iar mai mult decât atât prima vizită oficială a unei orchestre muzicale a fost cu Dinu Lipatti cântând acest Concertino. Atunci am ținut foarte mult să fie arcul acesta peste timp.

Cum a fost atmosfera la Musikverein?

Extraordinară. A fost un succes absolut remarcabil și în continuare primim cronici foarte bune, ecourile sunt absolut extraordinare. Sala e una dintre cele mai bune din lume. Acolo cântă cele mai mari orchestre când merg în turneu în Viena. Prezenta noastra a fost cu adevarat un eveniment. Au fost epuizate biletele cu zile bune înainte de concert.

Ce modele ati avut in formarea dumneavoastra?

Am terminat liceul la Sibiu. Am foarte multe modele. De la orice dirijor mare se poate învăța. Am trecut prin foarte multe etape. Dar, în primul rând, sunt foarte recunoscător profesorilor pe care i-am avut. Am început cu maestrul Petre Sbârcea la Cluj, am continuat cu Horia Andreescu la București, după aceea am plecat la Viena, unde sunt de patru ani.

De ce ati ales Viena drept resedinta?

Eu revin să dirijez cu mare bucurie, dar faptul că locuiesc la Viena are un fundament pragmatic. E foarte ușor de călătorit de acolo. Aeroportul e bine conectat și pot să ajung mereu, usor, dintr-un loc într-altul. După ce am terminat studiile, am preferat să rămân la Viena. M-a ajutat ca am învățat germana inca din copilărie.

Cât timp studiați o partitură?

Depinde. De fiecare dată, insa, când reiau o partitura, o iau ca pe o altă partitură, pentru că vreau să o iau de la început. De fiecare dată, descoperi alte legături, alt context. O iau de fiecare data de la zero.

Ce e cel mai important lucru când vă aflati la pupitrul unei orchestre?

Depinde de lucrare, de ce a transmis compozitorul. Cel mai important e ca partitura să fie atât de familiarizată și atât de bine trecută prin filtrul propriu, cat să pot să comunic orchestrei un mesaj clar. E imposibil altfel, din toate punctele de vedere, și estetic, si practic. Numai dupa aceasta etapa, poate începe comunicarea cu orchestra. Este un fel de tridimensionalitate, mai intai e vorba de litera cea moartă din partitura, care nu înseamnă în sine nimic, dar trebuie convertită în sunet în mintea și spiritul artistului, dupa care orchestra o transmite publicului. E un drum laborios. O pornim insa la drum de fiecare data. E o bucurie sa fac acum acest drum alaturi de Orchestra Filarmonicii George Enescu.

Concert simfonic 


Joi, 07 Decembrie 2017, 19:00 - 21:00
Sala mare a Ateneului Roman

CONCERT EXTRAORDINAR

DEDICAT MEMORIEI MAJESTĂŢII SALE, REGELE MIHAI I

Orchestra Simfonică şi Corul Filarmonicii "George Enescu"
Dirijor
GABRIEL BEBEȘELEA

Program

Johannes Brahms
Concertul în la minor pentru vioară, violoncel și orchestră, op. 102
Soliști:
MIHAELA MARTIN
MARIN CAZACU

Wolfgang Amadeus Mozart
Recviem
Solişti:
DIANA ŢUGUI
SIDONIA NICA
TIBERIUS SIMU
IUSTINIAN ZETEA

Dirijorul corului
IOSIF ION PRUNNER

Biografie Gabriel Bebeselea

Absolvent al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima“, unde a studiat cu Petre Sbârcea, Gabriel Bebeşelea a urmat ulterior cursurile de masterat ale Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, cu Horia Andreescu, în prezent fiind doctorand al aceleiaşi instituţii, sub conducerea lui Dan Dediu. De asemenea, a urmat şi cursurile de masterat ale Universität für Musik und darstellende Kunst din Viena, sub îndrumarea profesorului Mark Stringer. Un punct de cotitură în evoluţia sa a fost marcat de bursa oferită, în 2011, de Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, care i-a permis o rezidenţă la Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam. Aici a avut ocazia să asiste la repetiţiile şi concertele susţinute de cei mai mari dirijori ai lumii muzicale, ca Mariss Jansons, Bernard Haitink, Herbert Blomstedt, Christoph von Dohnányi, Philippe Herreweghe, David Zinman şi Eliahu Inbal. În 2015, Gabriel Bebeșelea a studiat cu doi dintre cei mai apreciați dirijori ai lumii: Bernard Haitink la Lucerne Festival at Easter și Kurt Masur la Aurora Classical Festival. Colaborări în viitorul apropiat includ concerte cu Konzerthausorchester Berlin, SWR Symphony Orchestra Stuttgart, Filarmonica Națională a Rusiei, Orchestra Academică de Stat a Rusiei „Evgheni Svetlanov“, Ulter Orchestra, Filarmonica din Zagreb, Opera Națională a Ucrainei, Filarmonica Macedoniei, Würth Philharmoniker, Orchestra Națională Radio din Bucureşti, Filarmonica „George Enescu“ și debuturi la Konzerthaus Berlin și Müpa Budapest cu ansamblul său de muzică veche, Musica Ricercata. Recentele sale producții de operă includ Mireasa Țarului de Rimski-Kosakov la Perm Opera House și Il viaggio a Reims la Rossini Opera Festival din Pesaro. În luna decembrie a acestui an, Gabriel Bebeşelea va înregistra, împreună cu Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, un compact disc cu lucrări de George Enescu.