• Română (România)
  • English (United Kingdom)
Instalati Flash Player pentru a putea vedea playerul.
  • Rezervări pentru concertele simfonice

    Rezervările la concertele simfonice se pot face pe site-ul nostru începând cu ziua de luni din săptămâna concertului.

  • Turul virtual al Ateneului Român

    Pentru turul virtual al Ateneului Român vă rugăm să apăsaţi AICI.tur_virtual_slide

  • În atenția publicului spectator,

    Accesul în sălile de spectacol ale Ateneului Român este permis până la ora începerii concertelor. După această oră, accesul se mai poate face DOAR la pauză. Mulțumim pentru înțelegere!

  • The Great Restoration Work of The Athenaeum

    coperta_cupola_ukEditura „Anima" a acceptat să realizeze pro bono traducerea volumului Marea refacere a Ateneului Român (1990-2003) în format electronic şi astfel, cu bucurie, anunţăm că volumul de excepţie The Great Restoration Work of The Romanian Athenaeum (1990-2003) poate fi accesat pe site-ul Filarmonicii „George Enescu" la adresa http://fge.org.ro/images/stories/publicatii/great_restoration.pdf

  • Informaţii despre bilete şi abonamente

    atheneublackPentru mai multe informaţii legate de bilete şi abonamente, vă rugăm să ne contactaţi la numărul de telefon:
    (+4) 021 315 6875
    Pentru orice alte informaţii vă rugăm să ne contactaţi la telefon: (+4) 021 315 2567

    De asemenea, vă invităm să ne urmăriţi şi prin intermediul paginilor de Facebook, Twitter și Instagram.

  • Caietele Filarmonicii "George Enescu"

    orga-1orga-2cupolarocupolaukcop refacereist
    Publicate de Editura Anima, Coordonator de colecţie: Cristina Sârbu

Stagiunea 2017 - 2018

Vă rugăm să vă asigurați că browser-ul dumneavoastră suportă Flash Player (descărcare AICI).

Vă rugăm să vă asigurați că nu aveți activată vreo aplicație pentru blocarea ferestrelor de tip pop-up.

Categoria a III-a de bilete = strapontine, scaune fără spătar.

Vă rugăm să vă abonaţi la newsletter

Prima pagina Presa/media Interviu cu solista săpt...
Interviu cu solista săptămânii, violonista Alexandra Conunova

ÎAlexandra Conunova 1n această săptămână, Alexandra Conunova (28 de ani) este solista Concertului în re major pentru vioară şi orchestră, op. 77 de Johannes Brahms. Concertul va fi interpretat, alături de Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, condusă de dirijorul Christian Badea, de la ora 19.00, în prima parte a programului de joi și vineri-seară, la Sala mare a Ateneului Român.

Alexandra Conunova, născută în Republica Moldova, cântă pe o vioară Santo-Seraphin, datată Veneția 1735. Violonista, premiată la Concursul „George Enescu” din 2011, spune că lucrarea lui Brahms este „o perlă în repertoriul violonistic”.

Cum ați pregătit Concertul în re major pentru vioară şi orchestră de Brahms pe care îl interpretați joi și vineri seară la Ateneu?

Concertul de Brahms este un monument pentru violonişti, impune un nivel tehnic avansat, este foarte greu, trebuie să ai o tehnică foarte bună de lucru. Cred că, dintre toate concertele violonistice, acesta este concertul cel mai strălucitor pentru un solist. Este o perlă în repertoriul violonistic şi mă bucur foarte mult să-l cânt aici, pe scena Ateneului Român.

Când ați interpretat prima dată acest concert?

Cu un an în urmă. Până atunci am cântat foarte mult Ceaikovski, datorită concursurilor. Când te pregăteşti pentru concursuri, repeţi tot timpul acelaşi program. Nu prea programezi concerte, nu prea ataci un program nou. Concertul de Brahms a venit târziu, dar a venit la timp pentru mine. E prima dată când îl interpretez la Ateneu. L-am mai cântat anul trecut, alături de Orchestra Radio din Cehia. A fost o experienţă unică. Am avut doar două săptămâni răgaz să-l învăţ şi a fost nemaipomenită senzaţia de a ieşi pe scenă cu această lucrare.

Cum colaborați cu Orchestra Filarmonicii „George Enescu” și cu dirijorul Christian Badea?


Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu” m-a impresionat la repetiţii, are un simţ al muzicii cu totul special, e un ansamblu extraordinar. De
Alexandra Conunova 2asemenea, e o mare bucurie să mă reîntâlnesc cu maestrul Christian Badea. Este pentru a cincea oară când mă aflu sub direcţia domniei sale. Am făcut împreună până acum concerte de Şostakovici, Sibelius, Ceaikovski, am fost invitaţi şi la Budapesta. Iată ne reîntâlnim şi facem acest Brahms excepţional. Eu cred că Brahms a fost un compozitor simfonic în primul rând, dacă am lua piesele sale vocale şi pe cele instrumentale şi le-am pune la un loc, am găsi în tot concertul o linie vocală extrem de cantabilă. Sunt momente în care, totuși, cantabilitatea este întreruptă de mișcări bruște, dar vine partea a doua a concertului care este o mare declaraţie de dragoste, apoi vine și partea a treia care devine o sărbătoare a muzicii.

După ce ați făcut școala la Chișinău, acum cântați pe toate marile scene ale lumii. Cât de dificil a fost acest parcurs?

Am început să studiez vioara de la vârsta de 6 ani la Liceul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Chișinău, la clasa Galinei Buinovschi. Eu am crescut, totuși, în Ateneu. Tatăl meu a fost concertmaistru aici. Mă cunosc mulți de aici, de când aveam cinci-şase ani. E o senzație specială pe care o trăiesc în Ateneu, spre deosebire de cea pe care o într-o orchestră străină, unde nu te cunoaşte și nu te știe nimeni. Tata a lucrat zece ani la Filarmonica „George Enescu”. Mama a rămas în Chişnău. Părinţii mei din Chișinău au fost un motor extraordinar pentru cariera şi dezvoltarea mea. Dar Bucureştiul l-am îndrăgit de când eram mic copil. Veneam la tata aici, în vizită. Mă leagă, așadar, o nostalgie frumoasă față de Capitală. Tata lucrează acum în Spania. Nu mai am rude în Bucureşti. În prezent, studiez, am o familie, un băieţel în vârstă de cinci ani. Eu și copilul locuim în Elveţia. Concursurile câștigate mi-au deschis foarte multe porți. I-am avut profesori pe Petru Munteanu (Academia de Muzică din Rostock), Krzysztof Wegrzyn (Universitatea de Muzică, Teatru şi Mass-Media din Hanovra), Renaud Capuçon (HEMU Lausanne). Am luat lecții și cu Ivry Gitlis, Igor Oistrakh, Igor Ozim. Am câștigat Concursul „George Enescu” în 2011, dar cred că cel mai important premiu a fost la Concursul Ceaikovski, câștigat în 2015, când am fost distinsă cu medalia de bronz.

Cât studiați în timpul unei zile?

Din motive personale, mi s-au schimbat valorile în ultimul an, am început să văd altfel lumea și viaţa. Nu mă interesează să repet ore în șir doar perfecţiunea tehnică. Emotivitatea și inima le-am avut de la Dumnezeu dintotdeauna, dar niciodată nu am fost înainte destul de serioasă în ceea ce priveşte tehnica, deși la concursuri am fost întotdeauna precisă. Însă între timp atitudinea mea s-a schimbat, am devenit mult mai mult mai interesată de sensul interpretării mele, am început să mă întreb ce transmit receptorilor mei. A început să mă preocupe cum vreau să fie construită fraza, cum receptează publicul ceea ce eu interpretez. Nu pot să spun că am atins o perfecțiune tehnică, întotdeauna este loc de mai sus și de mai bine, însă am ajuns într-un stadiu în care tehnica nu mai este cea mai mare provocare pentru mine. Acum mă preocupă cu adevărat sensul muzicii, cum pot să transmit un mesaj, așa cum eu îl înțeleg. Am considerat, întotdeauna, că noi, soliştii, suntem ca nişte terapeuţi pentru publicul nostru, pentru că publicul vine la concert după o zi de muncă, se aşază în sală şi, subconştient, doreşte să primească ceva frumos. E important să reuşeşti să atingi inimile oamenilor care stau în sală. Muzica ta devine un leac pentru aceștia. Nu mai vreau să fac o muzică tehnică, rece, care nu spune…nimic.

Cum v-ați adaptat în Elveţia?

Nu pot să spun că îmi place la nebunie să fiu în toate ţările în care merg să cânt. Îmi este foarte dor de familie, pentru că toţi ai mei sunt în Chişinău. Nu-mi este dor de ţară, dar îmi este dor de familia mea din Moldova. Am înființat o fundație în 2015, VitArt, de care se ocupă părinții mei. Cu banii obținuți din premiul Borletti-Buitoni Trust - una dintre condițiile acordării acestuia a fost folosirea resurselor financiare exclusiv în scopuri profesionale – am oferit, prin fundație, burse de practică pentru studenți și elevi. Proiectele desfășurate în cadrul VitArt sunt axate pe terapia prin artă, bursierii urmând să susțină recitaluri, concerte de 40-60 de minute în spitale, închisori, aziluri, grădinițe. Deci aceste lucruri mă leagă de Chişinău. În Elveţia, am găsit însă locul în care pot să mă odihnesc sufleteşte. Oameni sunt educaţi, nu sunt grăbiți, nu există nici o urmă de agresivitate. Singura problemă e că toate chitanţele sunt cam scumpe.

Ce proiecte aveți în continuare?

Am patru agenţii care se ocupă de mine. Nu este uşor să îți construieşti o carieră astăzi, pentru că sunt foarte mulţi colegi competitivi, care cântă foarte bine. Este foarte greu să răzbaţi și să te impui. Am însă foarte multe proiecte, am o agendă plină în următoarea perioadă. După ce plec din Bucureşti, voi înregistra primul meu disc cu cele două sonate ale lui Prokofiev, după care voi cânta, alături de Orchestra din Torino, la Torino şi, respectiv, la Washington. Ulterior, sunt invitată la Stuttgart şi în Japonia.

Interviu realizat de Simona Chiţan

Alexandra Conunova, născută în 1988 în Republica Moldova, a început studiul viorii la vârsta de șase ani. A urmat studiile universitare în Germania, la Hanovra, la clasa profesorului Krzysztof Wegrzyn. A studiat, de asemenea, și cu violoniștii Boris Kuschnir, Mihaela Martin, Ivry Gitlis și Igor Oistrah. În prezent locuiește la Vevey, în Elveția. Solista a câștigat importante premii internaționale, la concursurile „Henri Marteau” (2008), „Ion Voicu” (2009), „Tibor Varga” (2010), Deutsche Stiftung Musik Leben (2011). În 2011 a fost laureată și la Concursul „George Enescu” . În 2012 a câștigat Premiul I la Concursul „Joseph Joachim” de la Hanovra. Succesul de care s-a bucurat la această competiție i-a asigurat un CD de debut la Naxos. Apreciată pe scene de prestigiu, Alexandra Conunova a fost acompaniată de orchestre precum Münchner Kammerorchester, Hofer Symphoniker, NDR Radio Philharmonic, Norddeutsche Philharmonic Rostock, Orchestra internațională din Geneva, Orchestra Hermitage din St. Petersburg, Orchestra Festivalului Verbier, sub bagheta dirijorilor Christfried Gockeritz, Ilarion Ionescu-Galați, Alexandru Lascae, Hannu Lintu, Juhanni Numminen, Patrick Strub, Gabor Takacs Nagy, Johannes Wilder, Niklas Willen. În stagiunea trecută a susținut un recital la Septembre Musical din Montreux, a participat la Festivalul Beethoven de la Bonn, la Festival de Pâques de la Aix en Provence și a întreprins un turneu în Japonia și Coreea de Sud. Pasionată de muzica de cameră, violonista a lansat primul său CD cu Conunova Quartet și cu clarinetistul Heiner Schindler, cu cvintetele de Mozart și Brahms. În prezent, face parte din formația recent fondată, Arts Global String Quartet și este susținută de Arts Global Artistic Foundation, care promovează tinere talente excepționale. În 2013, i-a fost decernat Premiul Julius Bär, distincție care include participarea cu un recital solo în programul Festivalului Verbier în edițiile 2014 și 2015. Alexandra Conunova cântă pe o vioară Santo-Seraphin, datată Veneția 1735, ce i-a fost împrumutată de către Deutsche Stiftung Musikleben. În prezent, face parte din formația recent fondată, Arts Global String Quartet și este susținută de Arts Global Artistic Foundation, care promovează tinere talente excepționale. În 2013, i-a fost decernat Premiul Julius Bär, distincție care include participarea cu un recital solo în programul Festivalului Verbier în edițiile 2014 și 2015.