FRESCA.jpg

ATENEUL ROMÂN
Istoria unei clădiri ce reprezintă "Inima culturii românești"
FRESCA MONUMENTALĂ

În sfera aceluiași interes pentru decorație intră și preocuparea constantă formulată de C. Esarcu și Al. Odobescu încă din 1888, de a se realiza o monumentală frescă pe peretele circular al sălii, frescă ce trebuie să evoce momentele cele mai importante ale istoriei noastre naționale, dar în același timp să creeze o imagine fidelă a specificității sufletului românesc.

Propunând în anul 1901, un proiect în spiritul celor arătate mai sus, pictorul Ștefan Popescu dorea realizarea acestei opere de 300 mp pe pânză, considerând că astfel nu va trebui să fie închisă sala pentru un timp. Dar lipsa de fonduri suficiente face ca proiectul să tărăgăneze mulți ani.

În sfârșit, este acceptat proiectul prof. Costin Petrescu pentru realizarea unei fresce ce reprezintă în 25 de episoade momente importante din istoria românilor. Fondurile au provenit din subscripție publică.

Lucrarea în lungime de 75 mp și lățime de 3 m începută în 1933 în tehnica "al Fresco" va fi inaugurată la 26 mai 1938.

Considerăm că este interesantă o succintă descriere a scenelor deoarece valoarea lor ideatică este net superioară valorii artistice, fapt ce nu ne surprinde având în vedere caracterul programatic al lucrării și necesitatea de a supune compoziția, desenul și culoarea spațiului oferit, într-un ansamblu cu anumite coordonate plastice și decorative. Dar să urmărim succesiunea episoadelor:

Dintre cele 25 de scene, ultima are o istorie cu totul aparte, mai cu seamă că astăzi ea nici nu mai există în forma iniţială. La momentul inaugurării frescei, pictorul Costin Petrescu descria astfel scena: „Epopeea naţională se încheie cu un tablou final, care înfăţişează în mod simbolic îndatoririle generaţiunii noastre de azi. Pe un fond de oraş modern cu atributele muncii obşteşti şi ale puterii armate, Carol II, Regele Culturii, însoţit de Augustul său fiu Marele Voevod Mihai, coboară treptele unui edificiu în mijlocul poporului chemat de astă dată să întărească Marea Moștenire prin puternică pregătire culturală”. 

În ansamblu, fresca este realizată într-o manieră oarecum liberă, putând vorbi de un stil realist plat. Dominanta cromatică este rece, abundând în cenușiuri. De aici efectul general ușor estompat, fără accente plastice deosebite.

Aceste caracteristici ale frescei ar putea semnifica la prima vedere că lucrarea este lipsită de interes artistic. Totuși, în ansamblul sălii aceste date devin într-un fel calități, lucrarea ocupându-și locul său cu discreție, ca un fel de pandant al tonurilor calde de roșu și auriu din luxurianta bogăție decorativă a cupolei.

Slujind frumoasei idei că istoria națională trebuie prezentată ca o carte deschisă, în care fiecare privitor să găsească ceva din măreția trecutului și astfel să mediteze la valorile spirituale, morale ale poporului nostru, fresca Ateneului este semnificativă pentru caracterul emblematic al monumentului.

Scena 1
Scena 2
Scena 3
Scena 4
Scena 5
Scena 6
Scena 7
Scena 8
Scena 9
Scena 10
Scena 11
Scena 12
Scena 13
Scena 14
Scena 15
Scena 16
Scena 17
Scena 18
Scena 19
Scena 20
Scena 21
Scena 22
Scena 23
Scena 24
Scena 25