A treia editie a conferintelor "Despre lumea în care trăim" are loc in perioada

22-26 FEBRUARIE 2020


 Etica literaturii

Conferință susținută de Mircea Cărtărescu, urmată de un dialog cu Mirela Nagâț.

Sâmbătă, 22 februarie 2020, ora 11.30

Despre relația dintre esența literaturii, care este valoarea ei estetică, și circumstanțele scriitorului și-ale literaturii sale în lumea în care trăim. Influența valorilor morale ale autorului, a opțiunilor sale civice, ideologice și politice asupra propriei literaturi și-a comunității. Dezastrul eticismului în artă și-al ideologizării operei literare. Dizolvarea esteticului în etic și ideologic în lumea culturală actuală.

MIRCEA CĂRTĂRESCU s-a născut pe 1 iunie 1956, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1980. În prezent este profesor dr. în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Este poet, prozator, eseist, critic literar şi publicist. Cărțile sale au fost traduse în engleză, germană, italiană, franceză, suedeză, spaniolă, olandeză, polonă, portugheză, maghiară, ivrit, norvegiană, bulgară, slovenă, daneză, bască, rusă, greacă, turcă, croată, sârbă, catalană.

Volumele sale au fost premiate de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România şi din Republica Moldova, Ministerul Culturii, ASPRO, Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Asociaţia Editorilor din România. Romanul Nostalgia a primit în 2005 Premiul literar „Giuseppe Acerbi“, Castel Goffredo, Italia. De asemenea, autorul a primit Premiul internaţional pentru literatură de la Vileniča (2011), Premiul internaţional pentru literatură „Haus der Kulturen der Welt“, Berlin (2012), Premiul Spycher – Literaturpreis Leuk, Elveţia (2013), Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Poezie de la Novi Sad (2013), Premiul Tormenta en un vaso, Spania (2014), Premiul Euskadi de Plata, San Sebastian (2014), Premiul cărţii pentru înţelegere europeană al oraşului Leipzig (2015), Premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană, 2015, Premiul Leteo, Spania (2017), Premio Formentor de las Letras (2018).

MIRELA NAGÂȚ e jurnalist cultural de mai bine de cincisprezece ani. A prezentat știri la televiziunea publică, iar de câțiva ani realizează emisiunea Cooltura la TVR1. În 2013 a primit premiul APTR la categoria interviu pentru dialogul cu laureatul Nobel Mario Vargas Llosa.



Ce a fost Securitatea? Fețele și vârstele ei.

Conferință susținută de Germina Nagâț, urmată de un dialog cu   Gabriel Liiceanu despre Deconspirarea și limitele ei

Sâmbătă, 22 februarie 2020, ora 17.30

„Ce a fost Securitatea?“ este pentru generația tânără o întrebare cu răspuns incert, absent din manualele de istorie și confuz în conștiința publică. După căderea regimului comunist, indolența politică și incoerența etică au dus la deschiderea târzie a arhivei Securității, iar în absența dovezilor scrise, abuzurile care au desfigurat România timp de o jumătate de secol au fost lesne relativizate. Această conferință pledează pentru acuratețea memoriei și analiza critică a perioadei comuniste, singurele terapii eficiente împotriva amneziei și a recidivei totalitare GERMINA NAGÂȚ este de profesie cercetător științific în domeniul esteticii și al filozofiei culturii. În 1999, a obținut titlul de doctor la Universitatea din București, cu o teză despre valoarea epistemică a operei de artă. A publicat în limba română traduceri din operele lui James Dewey, Thomas Nagel și Leszek Kołakowski. După înființarea CNSAS, a condus timp de 17 ani Direcția de Investigații, promovând în numeroase conferințe, din țară și străinătate, importanța deconspirării Securității pentru reconstrucția democratică și revitalizarea societății românești. GABRIEL LIICEANU, scriitor, autor de „literatură personală“, a constituit, prin cărţile sale, repere pentru diferitele variante ale acestui tip de discurs, începând cu Jurnalul de la Păltiniş (1983), ale cărui teme centrale sunt raportul maestru–discipol şi importanţa culturii într-o epocă totalitară. Au urmat Epistolar (1987), Declaraţie de iubire, Uşa interzisă, Scrisori către fiul meu, Întâlnire cu un necunoscut, Caiet de ricoșat gânduri. În paralel cu volumele în care autorul construieşte ceea ce francezii numesc l’écriture du moi, Gabriel Liiceanu a publicat în ultimii ani o serie de cărţi eseistice, filozofice şi de implicare în „viaţa cetăţii“: Despre minciună, Despre ură şi Despre seducţie, Estul naivităţilor noastre, Dragul meu turnător, Fie-vă milă de noi! şi alte texte civile, România, o iubire din care se poate muri, Nebunia de a gândi cu mintea ta, Continentele insomniei, Așteptând o altă omenire, Ludice.



Neînțelegeri în jurul capitalismului: răstălmăciri și pericole.

Unde ne aflăm?

Conferință susținută de Cristian Mureșan, urmată de un dialog cu

Horia-Roman Patapievici

Duminică, 23 februarie 2020, ora 11.30

Trăim în cea mai avansată și confortabilă societate din câte au existat vreodată. „Vina“ aparține exclusiv capitalismului, care a împânzit planeta exportând în lumea largă genialul mecanism economic conceput în laboratoarele Occidentului. Și totuși ceva s-a rupt în Vest, iar restul planetei pare a sta pe un butoi cu pulbere. Partidele occidentale au explodat, populația se ridică împotriva elitelor economice și politice, critici din ce în ce mai virulente arată cu degetul în direcția liberalismului economic. Așadar ce se întâmplă cu capitalismul? E el compatibil cu aspirațiile claselor de mijloc, cu ecologia, cu tehnologia tip AI și cu lumea de mâine? Această conferință încearcă să explice, plecând de la date statistice, unde se află acum capitalismul, cum poate fi el „salvat“ din interior, evitând să aruncăm lumea în brațele noilor aventurieri ideologici.

CRISTIAN MUREȘAN activează în prezent în cadrul unui cabinet de inteligență economică din capitala Franței. Timișorean stabilit la Paris din 2004, a absolvit Școala Politehnică, Sciences Po și École des Mines de Paris. A participat la elaborarea și punerea în practică a strategiilor manageriale pentru societăți din SUA și Europa Occidentală. A colaborat mai apoi, în peste 80 de țări, cu cele mai importante instituții guvernamentale și entități private pe proiecte de politici publice, respectiv în domeniul energiei. În privat, este implicat în laboratoare de idei care promovează liberalismul și integrarea europeană. În România, are intervenții punctuale la HotNews, Contributors și G4Media.

HORIA-ROMAN PATAPIEVICI, fizician de formaţie, s-a impus pe scena culturalăromâneascăprin eseurile şi analizele sale riguroase, erudite, de anvergurăintelectualăenciclopedică. A fost preşedintele Institutului Cultural Român, a condus rețeaua institutelor naționale de cultură din Uniunea Europeană (EUNIC), iar în prezent este preşedintele Artmark. A realizat emisiunea TV Înapoi la argument și a condus revista ID – Idei în Dialog. A susţinut cursuri de istoria ştiinţei şi de istoria ideilor la Universitatea din Bucureşti. Împreună cu Radu Vancu, îngrijește o ediție în cinci volume a operei lui Ezra Pound, din care deja a apărut primul volum, Opere I. Poezii. 1908–1920. Cărţi publicate: Cerul văzut prin lentilă, Zbor în bătaia săgeţii, Politice, Omul recent, Ochii Beatricei, Discernământul modernităţii, De ce nu avem o piaţăa ideilor, Ultimul Culianu, O idee care ne sucește mințile (în colaborare cu Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu), Partea nevăzutădecide totul, Douăeseuri despre paradis și o încheiere, Anii urii. 



Demența digitală

Conferință susținută de dr. Manfred Spitzer, urmată de un dialog cu Cătălin Ștefănescu.

Duminică, 23 februarie 2020, ora 17.30

În ziua de astăzi nimic nu funcţionează fără calculatoare, smartphone-uri sau internet. Însă mediile digitale creează dependenţă şi ne fac să ne folosim mai puțin creierul, eficienţa acestuia scăzând pe măsura trecerii timpului. Un creier fără educație este ca o carte fără litere. La tineri, folosirea în exces a mediilor digitale împiedică dezvoltarea creierului. Această conferinţă doreşte să explice de ce este nevoie să ne limităm timpul petrecut cu mijloacele digitale pentru a evita să fim „îmbolnăviţi“ de „demenţa digitală“ şi riscurile la care ne expunem copiii permiţându-le accesul nelimitat la astfel de medii.

Prof. dr. MANFRED SPITZER este directorul Spitalului Universitar de Psihiatrie și al Centrului de Transfer pentru Cercetare şi Neuroştiinţe din Ulm, pe care le-a înființat în 2004. În calitate de psihiatru şi cercetător în neuroştiinţe lucrează la interfaţa dintre minte şi creier în zonele neuroştiinţei cognitive şi sociale. Este gazda showu-lui german de televiziune Geist und Gehirn (Minte și creier), unde împărtăşeşte publicului larg rezultatele cercetărilor sale în domeniul neuroştiinţei. În 2012 publică volumul Digitale Demenz: Wie wir uns und unsere Kinder um den Verstand bringen (Demenţa digitală, în curs de apariţie la editura Humanitas). Concluziile lui Spitzer sunt uimitoare: clasele de şcoală digitalizate pot avea un efect negativ asupra procesului de învăţare, în special în cazul copiilor la vârste fragede, subminând capacitatea neuroplastică a creierelor acestora. A fost invitat al Forumului Mazars în România.

CĂTĂLIN ȘTEFĂNESCU este jurnalist la TVR din 1994. A făcut filme documentare, premiate la festivaluri naționale și internaționale. Este realizatorul emisiunii Garantat 100%, care a aniversat, în octombrie 2019, douăzeci de ani de existență. Scrie teatru, unele dintre textele sale regăsindu-se în repertoriile curente ale unor teatre din București, Sibiu și Cluj. De mai mulți ani, semnează o rubrică în revista Dilema veche. Este conferențiar asociat la Facultatea de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, unde predă cursuri de storytelling și narațiuni vizuale.


Copiii noștri în secolul 21. Perspective ale pediatriei.

Conferință susținută de Alexandra Martin și Yuvraj Kalra, urmată de un dialog cu Martin S. Martin

Luni, 24 februarie 2020, ora 19.00

Departe de a fi „o medicină a adulților în miniatură”, pediatria este o știință medicală vastă și diversă, care a înregistrat progrese remarcabile în ultimele decenii. Conferința ilustrează noile tratamente pentru boli metabolice, genetice, imune și degenerative, până nu de mult fără soluție, și avansurile tehnologice din ultimele decenii care au pus în mâna specialiștilor un armamentarium de mare eficacitate.

Cu imagini și exemple, cei doi conferențiari vor prezenta publicului român stadiul actual, prioritățile și perspectivele medicinei copilului.

ALEXANDRA MARTIN s-a născut la București, în anul 1981. De la vârsta de 5 ani locuiește în Statele Unite, unde și-a făcut în­treaga educație. A absolvit colegiul la Univer­sitatea Princeton din New Jersey și facultatea de medicină la Universitatea Chicago. După completarea specializării în endocrinologie pediatrică la Universitatea Vanderbilt din Nashville, statul Tennessee, și universitatea statului Alabama din Birmingham, a devenit asistent universitar la cea din urmă, unde s-a dedicat muncii clinice și cercetării în dome­niul diabetului juvenil. Din anul 2017 a fost numită profesor asistent la Colegiul Medical din Chattanooga, Spitalul de Copii Erlanger, unde a pus bazele unei echipe antrenate pentru diagnosticul și tratamentul bolilor endocrine la copii, care asigură urmărirea unui mare număr de pacienți din statele Tennessee, Georgia și Alabama. Pe lângă profesiune, Alexandra este interesată de literatură, muzică și călătorii.

YUVRAJ „YUV“ KALRA s-a născut în anul 1981 în orașul Jaipur, din nordul Indiei. El a absolvit liceul și colegiul în Jaipur și facultatea de medicină la Universitatea KMC Manipal din Mangalore. A venit în Statele Unite pentru pregătirea postuniversitară în anul 2005, și-a completat rezidențiatul în pediatrie la Colegiul Medical din Chattanooga, Spitalul Erlanger, și fellowshipul de terapie intensivă pediatrică la Vanderbilt Medical Center din Nashville, statul Tennessee. Timp de patru ani, dr. Kalra a fost profesor asistent la universitatea statului Alabama din Birmingham, apoi s-a transferat la Spitalul de Copii din Chattanooga, statul Tennessee, unde a organizat secția de terapie in­tensivă pentru copii-problemă. Yuvraj Kalra s-a remarcat pentru succese profesionale în dome­niul terapiei intensive la nou-născutul prematur, ameliorarea ventilației mecanice prelungite și prevenirea complicațiilor ei, utilizarea oxigena­torului extracorporal cu membrană în practica pediatrică, tratamentul infecțiilor asociate cu șoc la nou-născuții prematur, tratamentul aritmiilor cardiace ale pacientului critic în pediatrie, terapia de susținere a copilului operat pentru cardiopatii congenitale complexe, domenii la care a con­tribuit cu numeroase lucrări și publicații

MARTIN S. MARTIN a practicat timp de nouăsprezece ani cardiologia intervenţională în Statele Unite, în Chattanooga, Tennessee. A fost unul dintre cei mai talentaţi chirurgi pe care i-a avut Clinica de chirurgie cardiovasculară de la Spitalul Fundeni, a făcut parte din seria chirurgilor de aur ai acestui spital, compusă din Dan Setlacec, Eugen Proca, Mihai Stăncescu, Ion Socoteanu, Gheorghe Olănescu, Ludovic Ionescu, Mihnea Ionescu etc. Alături de dr. Dora Petrilă, a semnat car­tea Spitalul Fundeni. Istorie şi destine. Este, de asemenea, autorul cărţilor America povestită unui prieten din România, Cu mâna pe inimă. Corina Negra în dialog cu Martin S. Martin și coautor, împreună cu Cristian Pătrășconiu, al volumului America la răscruce. Un dialog transatlantic. A tradus, în colaborare, volumul autobiografic al dr. Marius Barnard (semnat împreună cu Simon Norval) Momente-cheie dintr-o viaţă în slujba binelui. Amintirile unui chirurg legendar.



O istorie genetică (incompletă) a românilor. Ce ne învață stdiile genetice despre istoria Europei de Sud-Est

Conferință susținută de Mihai Netea, urmată de un dialog cu

Corina Negrea

Marți, 25 februarie 2020, ora 19.00

Identitatea unui popor este determinată de o combinație complexă de limbă, obiceiuri, identitate culturală și, în special o istorie comună într-un spațiu geografic bine determinat. Dar cât de diferiți suntem noi cu adevărat față de celelalte popoare din jurul nostru: vin aceste diferențe din faptul că vorbim alte limbi, mâncăm diferit, interpretăm altfel evenimentele istorice sau suntem poate diferiți la nivelul biologic al ADN-ului pe care îl avem?.

MIHAI G. NETEA este internist-infecționist și profesor de medicină internă experimentală la Universitatea Radboud din Nijmegen, Olanda. De asemenea, este profesor asociat la Universitatea din Bonn, Germania, precum și la UMF Craiova și UMF Cluj-Napoca. Domeniile sale de cercetare cuprind studiul infecțiilor severe și, în special, studii privind noi metode de imunoterapie în septicemie și dezvoltarea unei noi generații de vaccinuri mai eficiente. În paralel cu studiile de imunologie și boli infecțioase, a evaluat în studii genomice impactul genelor asupra răspunsului imun în diverse populații din Europa, Africa și Asia. De asemenea, a studiat ADN-ul populațiilor din Paleolitic, Neolitic și Epoca Bronzului și contribuția acestor populații pentru bagajul genetic al populațiilor europene moderne. Este autorul a peste 850 de lucrări științifice și a contribuit la cinci cărți în domeniu. Din 2016 este membru al Academiei Regale de Științe din Olanda și al Academia Europaea. În 2016 a fost distins cu Premiul Spinoza, cea mai importantă distincție științifică a Olandei.

CORINA NEGREA este absolventă a Facultății de Chimie–Fizică, Universitatea din București. Are o experiență de 25 de ani în jurnalismul de știință, mii de emisiuni şi interviuri cu cercetători români și străini realizate la Radio România Cultural din 1994 până în prezent, dar și ediții speciale dedicate premiilor și laureaților Nobel – din 1998 este corespondentul Radio România la Stockholm la „Săptămâna Nobel“, care include seria de conferințe de presă și conferințe publice ale laureaților Nobel. În 2009 devine corespondent și la Oslo, acolo unde au loc conferința de presă a laureaților și ceremonia decernării Premiului Nobel pentru pace. A fost bursieră a câteva dintre cele mai prestigioase instituții, universități și programe de pregătire dedicate jurnaliștilor de știință din lume: EICOS – Martinsried, Germania; Knight Fellowships – Universitatea Stanford, SUA; FACS – Caltech, Pasadena, SUA etc.



Superstițiile moderne

Conferință susținută de Horia-Roman Patapievici, urmată de un dialog cu Gabriel Liiceanu

Miercuri, 26 februarie 2020, ora 19.00

Modernitatea se naște ca o reacție la prejudecățile tradiției. Iluminismul proclamă necesitatea emancipării omului ca etapă obligatorie în afirmarea demnității sale și definește emanciparea ca fiind o eliberare de superstiții. Dacă admitem că superstițiile sunt prejudecățile în care avem o încredere religioasă, ne putem întreba, având drept scop același ideal al emancipării și afirmării demnității omului, care sunt superstițiile lumii moderne, de ieri și de azi.

 

HORIA-ROMAN PATAPIEVICI, fizician de formaţie, s-a impus pe scena culturalăromâneascăprin eseurile şi analizele sale riguroase, erudite, de anvergurăintelectualăenciclopedică. A fost preşedintele Institutului Cultural Român, a condus rețeaua institutelor naționale de cultură din Uniunea Europeană (EUNIC), iar în prezent este preşedintele Artmark. A realizat emisiunea TV Înapoi la argument și a condus revista ID – Idei în Dialog. A susţinut cursuri de istoria ştiinţei şi de istoria ideilor la Universitatea din Bucureşti. Împreună cu Radu Vancu, îngrijește o ediție în cinci volume a operei lui Ezra Pound, din care deja a apărut primul volum, Opere I. Poezii. 1908–1920. Cărţi publicate: Cerul văzut prin lentilă, Zbor în bătaia săgeţii, Politice, Omul recent, Ochii Beatricei, Discernământul modernităţii, De ce nu avem o piaţăa ideilor, Ultimul Culianu, O idee care ne sucește mințile (în colaborare cu Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu), Partea nevăzutădecide totul, Douăeseuri despre paradis și o încheiere, Anii urii..

GABRIEL LIICEANU, scriitor, autor de „literatură personală“, a constituit, prin cărţile sale, repere pentru diferitele variante ale acestui tip de discurs, începând cu Jurnalul de la Păltiniş (1983), ale cărui teme centrale sunt raportul maestru–discipol şi importanţa culturii într-o epocă totalitară. Au urmat Epistolar (1987), Declaraţie de iubire, Uşa interzisă, Scrisori către fiul meu, Întâlnire cu un necunoscut, Caiet de ricoșat gânduri. În paralel cu volumele în care autorul construieşte ceea ce francezii numesc l’écriture du moi, Gabriel Liiceanu a publicat în ultimii ani o serie de cărţi eseistice, filozofice şi de implicare în „viaţa cetăţii“: Despre minciună, Despre ură şi Despre seducţie, Estul naivităţilor noastre, Dragul meu turnător, Fie-vă milă de noi! şi alte texte civile, România, o iubire din care se poate muri, Nebunia de a gândi



Biletele pentru fiecare conferință costă 50 de lei și sunt în vânzare pe Eventbook.ro și în Librăriile Humanitas. Puteți găsi informații detaliate despre conferințe și biografiile complete ale conferențiarilor și partenerilor de dialog pe site-ul oficial al evenimentului, http://www.lumeaincaretraim.ro